Home / ACTUALITATE / Au mărit salariile și pensiile în loc să facem autostrăzi și am pierdut 1 miliard de euro de la BMW

Au mărit salariile și pensiile în loc să facem autostrăzi și am pierdut 1 miliard de euro de la BMW

În seara zilei de 6 februarie 1999, în timpul primei vizite în Ungaria a unui premier român după 1989, șeful guvernului maghiar de atunci, Viktor Orban, l-a invitat pe omologul său de la București la o cină într-un celebru restaurant budapestan, Gundel, plin (ca în fiecare seară, de altfel) cu oameni obișnuiți, scrie analistul Petrișor Peiu pe ziare.com.

În timpul ospățului cu delicioasele mâncăruri ungurești impecabil preparate, Orban i-a propus lui Radu Vasile să realizeze împreună un coridor de autostrăzi care să lege Bucureștiul de Budapesta, pe traseul aproximativ București-Brașov-Cluj-Napoca-Oradea-Debrecen-Budapesta.

Unul dintre puținii companioni ai lui Radu Vasile la acea cină memorabilă, ministrul Transporturilor de atunci, Traian Băsescu, a sărit ca ars la auzul acestei propuneri, spunând că nu există nicio motivație pentru construcția unei autostrăzi pe traseul indicat de Orban, deoarece valorile de trafic nu justificau o asemenea investiție.

Pentru a explica plastic cam ce spunea Băsescu în 1999, putem apela la o figură de stil celebră: “Nu mă spăl pe dinți, pentru că oricum nu mă săruta nimeni. Evident, însă, că nu mă va săruta nimeni, pentru că nu sunt spălat pe dinți!”.

Au trecut aproape 20 de ani de la acel moment și guvernele succesive ale României au rămas consecvente în a nu “se spăla pe dinți”: astăzi, la aproape 12 ani de la aderarea la UE, avem doar 777 km de autostradă, la o suprafață a teritoriului național de 238.397 kmp și la o populație de aproximativ 20 de milioane.

Vecina noastră Ungaria, lipsită de imaginația bogată a lui Traian Băsescu, s-a tot “spălat pe dinți” în așteptarea săruturilor: a ajuns la un număr dublu de km de autostradă (1.500), la o suprafață de 93.030 kmp și o populație de sub 10 milioane de locuitori, adică are o densitate de autostrăzi de 5 ori mai mare decât noi. De 5 ori!

Hai să vedem cum arată cele două rețele de autostrăzi comparate:

Nu-i așa că cele două imagini alăturate vă dau frisoane? Ei bine, am face bine să ne obișnuim cu această comparație, pentru că ea ne va dicta viitorul și va îndepărta pe mulți dintre cei care ar dori să ne sărute vreodată.

Cine are rețele performante de transport va avea și industrie auto performantă

Bătălia pentru viitor este o bătălie pentru infrastructuri: de transport, de energie, de comunicații. Fiecare zi pe care o pierdem fără să construim un kilometru de autostradă este o zi care se adaugă decalajului care desparte România de Europa Centrală.

Industria auto contemporană a devenit un imens lanț logistic: stocuri uriașe de componente și materii prime trebuie mutate zilnic pe distanțe de mii de kilometri și sute de mii de autoturisme său motoare trebuie transportate zilnic pe distanțe de mii și zeci de mii de kilometri.

Zeci de producători auto se întrec să ocupe piețele din ce în ce mai pretențioase; în această competiție acerbă, viteză și promptitudinea livrărilor devin atribute esențiale ale marketingului. Din acest motiv, cine are rețele performante de transport va avea și industrie auto performantă.

Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare producător auto din lume, cu aproape 17 milioane de vehicule în 2017. Cele mai importante 10 țări din industria continentală sunt:

Nu întâmplător, Ungaria produce cu 30% mai multe autovehicule decât România. Dar asta este cea mai puțin supărătoare comparație.

Hai să vedem ce produce Ungaria:
Audi produce, la Gyor, cu 4.500 angajați, 105.491 mașini în 2017: 17.568 Audi ȚȚ Coupe, 4.606 ȚȚ Roadster, 72.433 Audi A3 Sedan, 10.716 A3 Cabriolet și 2.000.000 de motoare, cu o cifră de afaceri de peste 7 miliarde de euro (același an, 2017)
Mercedes-Benz produce la Kecskemet, cu 3.500 de angajați, aproximativ 200.000 mașini (B-Class, CLA și CLA Shooting Brake), cu o cifră de afaceri de peste 3,5 miliarde de euro (2017)
Suzuki produce la Esztergom, cu 3.000 de angajați, aproximativ 220.000 mașini, cu o cifră de afaceri de aproximativ 2 miliarde de euro

Ce produce, spre comparație, România?
Renault produce, la Pitești, cu 14.000 angajați, 313.000 mașini, cu o cifră de afaceri de 5,1 miliarde de euro
Ford produce, la Craiova, cu 4.500 de angajați, câteva zeci de mii de mașini, cu o cifră de afaceri de un miliard de euro

Și, acum, să tragem linie și să comparăm: Ungaria are 11.000 de angajați în trei fabrici de autoturisme care produc o cifră de afaceri agregată de peste 12 miliarde de euro, iar România are cu 50% mai mulți angajați (18.500) care produc, în două fabrici, o cifră de afaceri agregată de peste 6 miliarde de euro, adică abia jumătate din cât produc ungurii!

Să explicăm acum ce înseamnă asta: ungurii nu s-au fălit, cum noi am făcut-o, cu “forța de muncă ieftină”, ci cu infrastructura de calitate și, astfel, au reușit să aducă investiții în tehnologie modernă, performantă, care să permită o cifră de afaceri dublă, cu două treimi din angajații din România; după cifre, se pare că noi ne-am ales cu ceea ce ne-am propus, prostește: investiții în tehnologie de o generație mai veche, cu valoare adăugată scăzută. De aici și productivitatea scăzută și salariile mai mici de la noi…

Săptămâna trecută, am aflat că decalajul față de vecinii unguri nu se vă micșora, așa cum ne tot promit politicienii, ci se va adânci: BMW a anunțat că va investi 1 miliard de euro într-o nouă fabrică în Ungaria, unde 1.000 de angajați vor produce 150.000 de mașini electrice pe an, modelele iX3 și iX8; fabrică se va construi la Debrecen, adică acolo unde se termină autostradă maghiară și de unde nu mai pleacă nicio autostradă spre Oradea, punctul terminus al unei autostrăzi românești la care noi am renunțat demult, se pare…

Acum, să stăm strâmb și să judecăm drept: toate partidele politice promit o viață mai bună, doar că unii se și străduiesc să o facă.

Există două căi de a cuceri electoratul: cea simplă, în care iei toți banii pe care îi ai și mărești pensiile și salariile angajaților la stat, sau cea complicată în care “te speli pe dinți” (adică dezvolți infrastructura) și te bucuri apoi de săruturile unor investitori care măresc ei salariile celor mulți (care nu lucrează la stat neapărat), de unde și contribuții mărite la fondurile de pensii.

Politicienii noștri au ales, se pare, prima variantă: au crescut salariile și pensiile din vârful pixului, țara s-a umplut de hyper și super-market-uri, șoselele înguste și vechi s-au umplut de Mercedes-uri și Audi-uri produse în Ungaria.

Ungurii, mai “iliberali” și mai fraieri, au ales varianta complicată: au făcut autostrăzi, și-au cheltuit banii cu zgârcenie pe mașinuțe mici și ieftine, dar se pare că au salarii mai bune și o industrie în plin avânt.

Dacă la ei vin noi investitori, care vor construi fabrici cu valoare adăugată mare, nici noi nu stăm cu brațele încrucișate, ci prăpădim și ce mai avem.

Iată, de exemplu, cum a evoluat producția de la Dacia din 2013 încoace:
2017: 313.883 unități
2016: 320.457 unități
2015: 339.204 unități
2014: 338.593 unități
2013: 342.620 unități

Parcă nu e prea bine, totuși.

Problema infrastructurii gâtuie, literalmente, industria auto românească. Dacă Renault plânge din 2004 după mult promisa autostradă Pitești-Sibiu, devenită o adevărată “Fata Morgana”, Ford are norocul de a se află la Craiova, conectată la o magistrală feroviară importantă, putând astfel să exporte, pe calea ferată, 90% din producție: în acest moment drumul din vamă Curtici până la Craiova durează 11 ore, iar dacă trenul ratează un slot, poate dura și 24 de ore, având o miraculoasă viteză medie de circulație de 15 km/h!

Dar guvernul nostru nu are timp de asemenea flecuștețe, el luptă cu îndârjire cu cei mai mari inamici istorici: nemiloasă gramatică și cumplită geografie; cei care deja au învins aceste înspăimântătoare încercări găsesc resurse pentru nebănuite originalități: ba trimit pensionarii în concediu în Grecia pe banii strânși din taxele proștilor de români, ba plătesc comisii monstruoase (de 27 de membri!) să mimeze că negociază, timp de 4 ani, un contract care nu se va semna niciodată, pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă…

Alătură-te grupului DAC News! Împreună dezbatem cele mai importante subiecte.

Îți place dacnews.net? Urmărește-ne știrile și pe Facebook! Click AICI!

REȚINE! Un popor fără cultură și educație este un popor lipsit de libertate!

loading...

About dacnews

Check Also

Toader, eliberatorul violatorilor, tâlharilor şi al corupţilor, merge mai departe cu ordonanța lui Dragnea

Ministrul Justiţiei recunoaşte că o ordonanţă privind modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

google-site-verification: googlea11d5d961ce82f26.html
%d blogeri au apreciat: