Home / ACTUALITATE / Un membru CSM arată că TuDorel Toader ignoră de trei luni o decizie CCR

Un membru CSM arată că TuDorel Toader ignoră de trei luni o decizie CCR

Judecătorul Bogdan Mateescu, membru în Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), arată că, deși Tudorel Toader susține public că “ține enorm” la deciziile Curții Constituționale (CCR), în realitate, însă, ministrul Justiției nu le aplică, relatează ziare.com.

Magistratul dă ca exemplu cazul unei decizii a CCR din februarie 2018, care interzice judecătorilor și procurorilor să fie numiți în funcțiile de secretari de stat sau ministru. Practic, ca un membru al puterii judecătorești să fie membru al Executivului.

Decizia nu ar fi respectată de Tudorel Toader, unul dintre secretarii de stat din Ministerul justiției este judecător. Este vorba de Sofia Mariana Moț (59 de ani) de la Curtea de Apel Craiova. Judecătoarea a fost numită în minister pe timpul mandatului fostului ministru al Justiției, Florin Iordache.

Citește și ”De ce nu se construiesc autostrăzi, școli și spitale? Statul cheltuie anual peste 30% cu asistența socială

Sofia Mariana Moț este mama fostului deputat PSD Emil Moț, actual primar al orașului Slatina. Emil Moț ajuns deputat PSD în 2012 grație baronului PSD Olt, Paul Stănescu, în prezent vicepremier. Mass-media a dezvăluit că Mariana Moț ar fi nașa lui Judecător, unul dintre băieții interlopului Bercea Mondial.

La sfârșitul lunii iunie 2017, Antena 3 avansa pe surse ipoteza că judecătoarea Mariana Moț ar putea fi propusă pentru funcția de ministru al Justiției, în locul lui Tudorel Toader.

În iunie 2017, Toader era vehement împotriva instituției detașării magistraților în Ministerul Justiției, dar nu a făcut nimic să schimbe acest lucru în cazul Marianei Moț. “Dincolo de faptul ca magistrații trebuie să facă magistratură, de exigențele izvorâte din principiul separației puterilor în stat, răspunzând unora dintre întrebările repetitive, fac următoarele precizări: Magistrații detașați la Ministerul Justiției ocupă o funcție vacantă asimilată magistraților, țin rezervat postul de pe care au fost detașați, având următoarele drepturi bănești: un salariu lunar, care poate fi chiar și de 20.000-24.000 lei, iar dacă nu sunt din București, primesc și o diurnă lunară care poate să ajungă chiar și la 11.000-12.000 lei, contravaloarea chiriei, care este de 2700 lei, precum și decontarea cheltuielilor de transport, la domiciliu și retur!”, scria pe Facebook ministrul Justiției.

Citește și ”TuDorel a dat de naiba! OECD: Va învăța curând, într-un mod dur, că este într-o mare eroare

Decizia CCR

Prin decizia 45/2018 din 30 ianuarie 2018, CCR a admis mai multe excepții în cazul modificărilor propuse de Comsiai Iordache uneia din legile Justiției. Este vorba de Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

CCR motiva că: “Atât timp cât persoana deține calitatea de judecător sau procuror nu poate exercita decât activitățile specifice acestor funcții”.

“Numirea sau detașarea acestora în funcții de demnitate publică, indiferent de denumirea pe care acestea o poartă, nu poate fi acceptată prin prisma exigențelor Constituției, întrucât se produce, în mod inevitabil, o modificare a felului muncii pe care aceștia o prestează, care, în realitate, justifică drepturile și obligațiile aferente statutului lor.”

“Mai mult, întregul statut al judecătorului/ procurorului, în mod axiomatic, se axează pe rolul lor constituțional, astfel cum este definit la art.124 și 125, respectiv art.131 și 132 din Constituție. Or, asumându-și, prin diverse mecanisme [numire/ detașare], un rol diferit celui de înfăptuire a justiției și/ sau de apărare a intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor, se încalcă în mod direct, pe de o parte, principiul independenței judecătorului, principiul separației puterilor în stat și dispozițiile referitoare la rolul și incompatibilitățile judecătorului [art.1 alin. (4), art.124 și art.125 alin. (3) din Constituție], iar, pe de altă parte, dispozițiile constituționale referitoare la rolul și incompatibilitățile care însoțesc statutul procurorului [art.131 și 132 din Constituție]”, motiva CCR.

Citește și ”Iată motivul real pentru care Dorneanu își dorește ca șefa DNA să fie revocată din funcție

Cazurile Lăzăroiu și Toader

În postarea de pe Facebook, Bogdan Mateescu arată că a mai expus cu altă ocazie și o altă decizie CCR ignorată. Este vorba de cazul lui Petre Lăzăroiu, care se află în funcție de 10 ani, în condițiile în care în Constituție scrie că mandatele sunt de 9 ani. Lăzăroiu a fost numit în funcție în 2008 pe un rest de mandat și reinvestit în 2010.

Anul acesta, CCR a decis ca judecătorii nu pot adăuga un mandat întreg la un rest de mandat și că limita maximă este de 9 ani, așa cum prevede Constituția.

De altfel, situația a fost similară și în cazul lui Tudorel Toader. Actualul ministru al Justiției a fost judecător constituțional vreme de 10 ani, din 2006 până în 2016.

Îți place dacnews.net? Urmărește-ne știrile și pe Facebook! Click AICI!

REȚINE! Un popor fără cultură și educație este un popor lipsit de libertate!

loading...

About dacnews

Check Also

Brașoveanul Adrian Voinescu a făcut public tratamentul care i-a vindecat fiul de cancer

Brasoveanul Adrian Voinescu prezinta detalii despre modul si tratamentul in care a reusit sa il …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

google-site-verification: googlea11d5d961ce82f26.html
%d blogeri au apreciat: