Home / POLITICĂ / Liviu Dragnea conduce detașat TOP 50 MINCIUNI ale coaliției PSD-ALDE

Liviu Dragnea conduce detașat TOP 50 MINCIUNI ale coaliției PSD-ALDE

1- Liviu Dragnea – Prezent la reuniunea Consiliului Naţional al Organizaţiei de Pensionari a PSD din 10 mai 2018, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat: Punctul de pensie a fost majorat, aşa cum am spus în campania electorală. Să nu uităm că atunci când am preluat guvernarea era 871,7 lei iar peste o lună şi ceva, 1 iulie, va fi 1.100 de lei. Este o creştere de 26,2 la sută, din ceea ce ştim noi, se pare că este cea mai mare creştere realizată într-un asemenea interval de timp.”

Concluzie

Afirmațiile lui Liviu Dragnea privind creșterea punctului de pensie de la preluarea guvernării de către PSD sunt false: punctul de pensie crescuse deja la 917,50 lei printr-o ordonanță de urgență dată de Guvernul Cioloș în decembrie 2016, iar creșterea valorii acestuia cu 26.2% într-un interval de 18 luni este depășită în cel puțin patru momente înainte de criza economică, în perioada în care Călin Popescu Tăriceanu era premier.

2- Doina Gradea (șefa TVR pusă de PSD) – Dragoş Pătraru, realizator al emisiunii Starea Naţiei, a dat publicităţii, în data de 3 mai, un montaj cu declaraţii ale Doinei Gradea, Preşedinte Director General al SRTV, din care reţinem şi următoarea declaraţie: ”Eu am fost, şi săptămâna trecută, şi săptămâna asta, astăzi, numai la toate comisiile la care m-au chemat, Buget Finanţe, Comisiile de Cultură la Ministerul Finanţelor… Nu vreau să spun de buget. TVR-ul va avea cel mai mare buget pe care l-a avut vreodată […] Puteau să nu ne dea.”

Concluzie

Afirmaţia Doinei Gradea este parţial falsă – deşi sumele aprobate în 2018 din bugetul de stat pentru TVR sunt mult mai mari faţă de anii precedenţi (2013-2016), acestea sunt la mai puțin de jumătate din valoarea alocată în 2017 când s-au achitat datoriile acumulate de televiziunea publică. Trebuie de asemenea precizat că sumele suplimentare nu sunt în mod neapărat rezultatul unui talent managerial, ci mai degrabă al schimbării cadrului legal în ceea ce priveşte finanţarea televiziunii publice.

3- Liviu Dragnea – Invitat joi, 19 aprilie, la emisiunea „Sinteza Zilei” de la postul Antena 3, Liviu Dragnea a declarat: ”Eu nu mai sunt copil să cred în coincidențe. Dar să arătăm câteva cifre. Să vorbim despre inflație. Inflație calculată pe baza Indicelui Prețurilor de Consum în România. A ajuns la 5%. În Uniunea Europeană se calculează după Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum care ne plasează pe noi la o inflație medie de 1,6%. Și haideți să ne comparăm cu Uniunea Europeană. În UE media inflației este de 1,7%, deci noi suntem sub medie ca inflație. Luăm câteva exemple: în Belgia inflația este de 2%, mai mare decât la noi, în Cehia, mai mare decât la noi de 2,3%, în Estonia 3,7%, în Austria 2,2%, la noi 1,6%. Deci avem o inflație sub media din UE.

Concluzie

Afirmația lui Liviu Dragnea este falsă. Dacă ne uităm pe datele oficiale ale Eurostat, în Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (inflația măsurată) România nu doar că nu se află sub media Uniunii Europene, ci are cea mai mare rată a inflației.

4- Rovana Plumb – Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a făcut o serie de declaraţii în plenul Senatului în timpul dezbaterii de marţi, 10 aprilie, a moţiunii simple depuse de PNL şi PMP împotriva sa, dintre care reţinem afirmaţia următoare: ”România depășește state membre ale UE cu experienţă de zeci de ani în atragerea de fonduri europene nerambursabile.”

Concluzie

Afirmația Rovanei Plumb este falsă – potrivit ultimelor date publicate de Comisia Europeană, România depășește ca rată de absorbție state membre mai vechi (Italia, Spania). Însă această afirmație este una înșelătoare pentru că nu descrie întreaga realitate – România este în continuare pe un loc codaș în ceea ce ține de absorbția fondurilor europene, cu un procent de 17% care ne clasează pe locul 20 din 28 de state membre.

5- Marius Budăi (deputat PSD) – În ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2018, deputatul PSD, Marius Budăi, a afirmat: ”Vă recomand să vă uitaţi puţin mai atent la execuţia bugetară pe primele două luni; vă dau un singur indiciu: +441% – atât au crescut investiţiile publice faţă de anul trecut. Aici este o mare parte din creşterea cheltuielilor bugetare. Iar asta pentru că spre deosebire de anul trecut când tehnocrații nu au lăsat proiecte majore sau mature de investiții, în acest an au început plățile din PNDL 2 și pentru programele europene care fuseseră blocate.”

Concluzie

Afirmația deputatului Marius Budăi este falsă – creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 nu vine din creșterea cheltuielilor de capital. Deși acestea au crescut cu 441% față de perioada similară din 2017, creșterea investițiilor publice este generată în principal de plățile de la nivelul Ministerului Apărării Naționale și nu de efectuarea plăților din PNDL 2 sau din fonduri europene. Mai mult, creșterea cheltuielilor bugetare (și în consecință, și a deficitului) vine în principal din creșterea cheltuielilor curente față de anul 2017.

6- Liviu Dragnea – În cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, la postul de televiziune Antena 3, Liviu Dragnea a declarat (link Youtube): ”Tot programul nostru de guvernare, hulit, întors pe toate părţile, dar care produce efecte – a produs şi 7% creştere economică, cea mai mare din lume în 2017.”

Concluzie

Declaratia lui Liviu Dragnea este falsă. România a avut într-adevăr o creștere reală a PIB impresionantă (7%, potrivit celor mai recente date), însă a spune că este cea mai mare din lume este o exagerare semnificativă. De asemenea, trebuie precizat faptul că nu se poate face o legătură certă între măsurile din programul de guvernare și această creștere economică, dar și faptul că doar acest indicator în sine nu înseamnă neapărat că stăm extraordinar din punct de vedere economic.

7- Valentin Popa (ministrul Educației) – Înainte votului pe moţiunea simplă a PNL pe tema învăţământului, Valentin Popa, ministrul Educaţiei Naţionale, a făcut o serie de declaraţii, menite să combată argumentele din textul moţiunii. Cu privire la rezultatele înregistrate de elevii români la testele PISA, Valentin Popa a declarat următoarele: ”România, alături de Portugalia, a înregistrat cea mai bună creştere raportată la prima administrare, din anul 2001, rezultatele de la testarea PISA din anul 2015 arată că, prin raportare la administrările anterioare din aniii 2012, 2009 şi 2006, România se poziţionează pe un trend uşor crescător.”

Concluzie

Afirmaţia lui Valentin Popa este falsă – România nu a înregistrat cea mai bună creştere raportată la prima administrare a testelor, însă o ușoară creștere a scorului mediu este prezentă.

8- Tudorel Toader – Secţia de Procurori a CSM a fost convocată marţi, 28 februarie 2018, pentru a o audia pe Laura Codruţa Koveşi, procuror-şef al DNA, după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a propus revocarea acesteia. În acest cadru, Tudorel Toader a reluat ideile expuse în raportul privind activitatea managerială a DNA şi a făcut următoarea afirmaţie”Am notat aici faptul că au fost realizate anchete -evident- penale în temeiul Ordonanţei 13, Ordonanţă declarată ca fiind constituţională în conţinutul ei, aspecte care au generat acel conflict constatat prin Decizia 68/2017.”

Concluzie

Afirmaţia lui Tudorel Toader este falsă. CCR nu a declarat OUG 13 constituţională în conţinutul ei.

9- Călin Popescu Tăriceanu – În contextul anunțării unor măsuri de modificare a legislației în domeniul achizițiilor publice, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a făcut umătoarea afirmaţie despre utilizarea fondurilor europene de către România: ”Interesul este o legislaţie mai suplă pentru accesarea fondurilor europene. Din fericire, România are un istoric bun în ceea ce priveşte corectitudinea utilizării fondurilor europene. România nu este o ţară care să se fi remarcat negativ în utilizarea neconformă a fondurilor europene, dar este foarte greoaie.

Concluzie

Afirmația lui Călin Popescu Tăriceanu este falsă. Din păcate, rapoartele de audit naționale și europene arată că România nu are un istoric bun în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene. Parte din neregulile apărute sunt determinate inclusiv de nerespectarea procedurilor de achiziții publice.

10- Luminița Jivan (deputat PSD) – Pe paginile de Facebook ale unor membri ai PSD au fost distribuite următoarele informaţii despre îndeplinirea criteriilor de convergenţă la zona Euro, postate de Luminiţa Jivan, deputat PSD de Caraş-Severin, pe blogul personal: ”România a ajuns la performanța de a se încadra în criteriile de convergență pentru aderarea la zona euro.”

Concluzie

Afirmaţia Luminiţei Jivan este falsă. Chiar dacă nu includem în discuţie proiecţiile care anticipează o creştere a inflaţiei şi depăşirea pragului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, faptul că rata dobânzilor la termen lung nu se înscrie în limitele enunţate anterior face ca România să nu îndeplinească toate criteriile de convergenţă la zona Euro.

11- Lucian Șova – Prezent la o dezbatere despre „Accelerarea implementării marilor proiecte de investiţii în infrastructura rutieră” (la Comisia pentru transporturi a Camerei Deputaţilor), Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a declarat: ”Preţul forţei de muncă din România, dacă vă aşteptaţi să fie mai scăzut decât în celelalte ţări europene, cred că v-aţi făcut un calcul greşit.

Concluzie

Declarația lui Lucian Șova este falsă. România se află pe penultimul loc din Uniunea Europeană la costul forței de muncă, potrivit datelor disponibile pentru anul 2016

12- Lia Olguța Vasilescu – În contextul unor dezbateri intense privind scăderea salariilor unor bugetari ca urmare a aplicării Legii salarizării unice, Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, a organizat o conferință de presă în data de 6 februarie 2018. Aceasta a afirmat, în legătură cu scăderea salariilor unor bugetari: ”Menţionez că s-a ştiut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai. Eu, cel puţin, am anunţat acest lucru în mai multe interviuri, dar şi in cadrul comisiilor parlamentare unde s-a dezbătut legea salarizării.

Concluzie

Afirmația făcută de ministrul Muncii cum că „s-a ştiut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai” și că ea a anunțat acest lucru în dezbaterile parlamentare este falsă. În dezbaterea finală pe proiectul legii salarizării, Lia Olguța Vasilescu chiar a contrazis acest procent, afirmând că „nu mai sunt nici măcar 3% salarii care scad” pentru că ar fi fost adoptate amendamente în acest sens.

13- Liviu Dragnea – În dezbaterea din plenul celor două camere ale Parlamentului reunite pentru a acorda votul de încredere noului Guvern PSD-ALDE, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a afirmat cu privire la îndeplinirea programului de guvernare: ”Guvernele PSD-ALDE au depășit cifrele asumate și au făcut asta în condiții politice foarte ostile.”

Concluzie

Afirmația lui Liviu Dragnea este falsă. Guvernele PSD-ALDE nu au depășit cifrele asumate prin programul de guvernare în cel puțin o privință foarte importantă – absorbția fondurilor europene (cu excepția subvențiilor pentru agricultură) a fost de doar 13.9 miliarde de lei față de cele 20.7 miliarde promise.

14- Petre Florin Manole (deputat PSD) – Invitat la Jurnalul de seară, deputatul PSD Florin Manole a vorbit despre bugetarea investițiilor în 2018, mai exact a investițiilor în infrastructură: ”Pe bugetul votat în Parlament la sfârşitul anului trecut pentru anul acesta, bugetul pe investiţii este mai mare cu 43% decât anul trecut.”

Concluzie

Afirmaţia lui Florin Manole este falsă. Din bugetul de stat votat în Parlament, sumele alocate în 2018 pentru investiții sunt mai mari decât în execuția pe 2017 (dar mai mici decât bugetul aprobat la începutul anului 2017). Pentru cheltuielile de capital regăsim în bugetul pe 2018 cu 7.54% mai mult față de cifrele preliminare pe 2017 și, chiar dacă includem și fondurile rambursabile și nerambursabile, ajungem la o creștere cu 17.53%.

15- Tudorel Toader – Vorbind în Parlament despre necesitatea modificării legislaţiei interne pentru a integra prevederile Directivei 343/2016privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a declarat următoarele: ”Directivele trebuie transpuse la termene şi corect. Din păcate, uneori nu se realizează acest proces. Dacă nu transpunem la termen, intrăm în procedură de infringement. Cu privire la această Directivă există riscul, pentru că termenul este aprilie 2018. Au fost cazuri în care Guvernul a adoptat OUG pentru a transpune o directivă europeană la termen şi a evitat infringement-ul. A fost criticată la Curtea Constituţională procedura adoptării unei ordonanţe de urgenţă spunându-se că trebuia făcută prin lege. Curtea a stabilit faptul că se justifică urgenţa adoptării unei ordonanţe de urgenţă pentru transpunerea la timp a unei directive în condiţiile în care legiuitorul nu a realizat prin lege transpunerea respectivei directive.”

Concluzie

Declarația lui Tudorel Toader este falsă – într-adevăr, poate exista o justificare pentru urgență în transpunerea unei Directive Europene, însă chiar din jurisprudența CCR invocată de acesta se arată clar că nu simpla existență a unui termen-limită pentru legiferare poate justifica emiterea unui OUG, ci e necesar ca ea sa fie dublata de o situatie concretă de urgență.

Citând chiar din decizia CCR semnată și de Tudor Toader, procedura de infringement “presupune mai multe faze, nu intervine automat, prin simpla netranspunere în termenul prevăzut de o directivă, iar decizia de a o declanşa şi continua, respectiv de a sesiza Curtea, este un atribut discreţionar al Comisiei Europene.” Astfel, iminența unei sancțiuni nici măcar nu există în cazul directivei UE 2016/343.

16- Niculae Bădălău – Ca răspuns la protestele magistraților din mai multe orașe din țară, Niculae Bădălău, președintele executiv al PSD, a declarat următoarele: ”Magistraţii nu au dreptul, prin lege, să protesteze. Au ieşit în faţa sediilor. Aşa cum vă spuneam este o lege care încă nu e finalizată. Atunci pentru ce protestează?”

Concluzie

Afirmaţia lui Niculae Bădălău este falsă. Legal vorbind, nu există o interdiţie impusă judecătorilor şi procurorilor de a protesta. Interdicţiile se referă la asocierea magistratului cu factorul politic, iar protestele magistraţilor nu au caracter politic.

17- Florin Iordache – Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei (Comisia Iordache) a anunțat ieri, 13 decembrie 2017, că, deși inițial trebuia să își suspende lucrările în perioada 14-16 decembrie ca urmare a zilelor de doliu național, va lucra cel puțin pe 14 decembrie pentru a transpune Directiva UE 2016/343 în Codul penal și Codul de procedură penală.Astfel, din însuși titlul propunerii legislative, scopul acesteia este de transpunere a Directivei Europene în legislația națională. Mai mult, președintele Comisiei, Florin Iordache, acuzat de cei din opoziție că propunerile de modificare a codurilor penale depășesc cadrul de transpunere a Directivei, a spus astăzi despre amendamentele depuse: ”Nu depășesc cadrul directivei!”.

Concluzie

Din analiza noastră rezultă că, așa cum arată amendamentele din Comisia Iordache astăzi, justificarea modificării Codurilor penal și de procedură penală din perspectiva nevoii de a transpune în legislația națională prevederile Directivei UE 2016/343 este parțial falsă. Nu ne referim la faptul că sunt bune sau nu, ci doar la legătura acestora cu transpunerea legislației europene în legislația națională. Astfel, afirmația președintelui comisiei speciale cum că amendamentele aduse codurilor penale nu depășesc cadrul Directivei europene este cel puțin falsă.

În primul rând, termenul de transpunere a Directivei este aprilie 2018, fapt care nu explică o eventuală grabă de a adopta acum, pe repede înainte, aceste modificări.

În al doilea rând, în ceea ce privește conținutul amendamentelor propuse de coaliția care deține majoritatea, am identificat cel puțin patru modificări majore care nu par a avea legătură cu transpunerea acesteia și pe care le vom sintetiza cât mai simplu cu putință (partea tehnică o regăsiți în tabel):

 

  1. Transformarea în infracțiune a comunicării informațiilor despre dosar în cursul urmării penale sau în camera preliminară – contradicție cu Directiva – Directiva prevede doar ca autoritățile publice să nu se refere la o persoană urmărită penal ca fiind vinovată până la condamnarea definitivă. Amendamentele aduse transformă în infracțiune comunicările care vin nu doar din partea autorităților publice, ci și din partea oricăror persoane fizice și juridice. De asemenea, potrivit amendamentelor se interzice nu doar a numi ”vinovată” o anumită persoană, ci orice referire la fapte și persoane, chiar dacă Directiva prevede în mod expres că nu trebuie lezate prevederile privind libertatea presei.
  2. Eliminarea posibilității de a aresta preventiv persoane cercetate pentru infracțiuni precum cele de corupție, de evaziune fiscală – fără legătură cu Directiva – amendamentele propuse fac referire la necesitatea de a transpune prevederile Directivei în legătură cu prezumția de nevinovăție, însă aceasta nu face niciun fel de distincție între diferite tipuri de infracțiuni. Astfel, în acest caz, Directiva pare doar un pretext, fără legătură cu conținutul amendamentului.
  3. Modificări privind momentul și modul în care se aduc la cunoștința celor investigați probele sau acuzațiile din dosar – fără legătură directă cu Directiva – amendamente propuse obligă procurorii să îi anunțe pe cei urmăriți penal despre probele administrate sau despre faptul că au o suspiciune rezonabilă, ceea ce există deja în legislație. Articolele din Directiva europeană invocate nu par a fi în legătură cu modificările aduse.
  4. Dintr-o hărnicie cam mare, sunt eliminate printr-unul dintre amendamente, mijloace de probă precum filmările – fără legătură cu Directiva – se abrogă în totalitate, sub pretextul respectării necesității de a nu exista dubii cu privire la (ne)vinovăția unei persoane, un articol care permitea, de exemplu, folosirea înregistrărilor video în urmărirea penală. În acest moment, pare că dacă sunt folosite fotografii nu pot exista dubii, dar dacă există video, pot exista dubii. Oricum, nici în acest caz, Directiva nu povestește despre tipurile de probe administrate, ci despre lucruri precum

18- Ionuț Mișa – Răspunzând unei declarații a guvernatorului BNR potrivit căruia, dacă nu ar fi fost modificările fiscale, inflația ar fi fost puțin peste 2%, Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a făcut următoarele declaraţii despre inflaţie, după şedinţa Comisiei de buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor: ”Suntem într-o tendință regională din acest punct de vedere [n.r. – creșterea inflației]. O tendință regională poate influența costul prețurilor din economie, e un factor care influențează inflația. Sunt mai multe elemente din acest punct de vedere, acestea sunt câteva dintre ele. Trebuie să țineți cont foarte mult și de tendința în care se află Europa. Vorbim de o inflație în creștere la nivelul Europei.”

Concluzie

Afirmaţia lui Ionuţ Mişa este falsă. În primul rând, media UE28 pe ultimul an este într-o ușoară scădereExistă într-adevăr, dar doar în unele țări din regiune, un trend de creștere, însă România iese vizibil din trend, printr-o creştere mult mai accentuată într-un interval scurt de timp (dacă ne uităm la ultimele patru luni). O astfel de creștere accentuată nu poate fi, deci, pusă doar pe seama tendinței regionale și trebuie căutate alte explicații.

19- Toma Petcu (ALDE) – Ministrul Energiei, Toma Petcu, a făcut precizări asupra evoluţiei Legii 196/2016 privind venitul minim de incluziune, care include şi definiţia consumatorului vulnerabil, definiţie în funcţie de care se stabileşte cine poate primi ajutoare de încălzire. Ministrul a precizat că Legea 196/2016 ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 aprilie 2018, însă o ordonanţă emisă de Ministerul Muncii va amâna acest lucru cu un an: ”Apanajul stabilirii concrete a consumatorului vulnerabil este în acest moment, pe legislație, la Ministerul Muncii.”

Concluzie

Declaraţia lui Toma Petcu este falsă. Ministerul Muncii nu are competenţe exclusive în ceea ce priveşte definirea consumatorului vulnerabil, ci trebuie să colaboreze cu Ministerul Energiei în acest sens.

20- Mihai Tudose – După citirea moţiunii de cenzură în plenul Parlamentului, Mihai Tudose a luat cuvântul, comentând anumite afirmaţii din textul moţiunii, printre care şi cea legată de situaţia manualelor: ”Mai departe, aţi vorbit despre haosul în educaţie. Vă reamintesc că acesta este primul an din mulţi ultimi ani când manualele şcolare au fost la timp, la începutul şcolii. Nu au mai învăţat de pe fiţuici, ca pe vremea dumneavoastră.”

Concluzie

Afirmația premierului Mihai Tudose este falsă – în 2017 nu au fost disponibile toate manualele la începutul anului școlar.

21- Ionuț Mișa – La începutul ședinței de Guvern din 26 octombrie, ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat: ”Contribuțiile rămase în sarcina angajatorului respectiv 2,75%, după transferul de 20 de puncte la salariat, scad de asemenea la 2.25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente, concediu medical, creanțe salariale”.

Concluzie

Afirmațiile ministrului Ionuț Mișa sunt false și indică și o deviere de la Programul de Guvernare asumat:

  • Nu se transferă toate contribuțiile (CAS + CASS) ale angajatorului la angajat. În acest moment, acestea sunt de 21%, nu de doar 20%.
  • În sarcina angajatorului rămân 2.75% doar dacă e să luăm în calcul procentul minim aplicat pentru Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale (aceasta variază între 0.15-0.85% în funcție de activitate), acest procent putând crește până la 3.45%.
  • Potrivit Programului de Guvernare, totalul contribuțiilor plătite pentru un salariu ar fi trebuit să scadă de la 39.25 la 35%, iar propunerea actuală duce la un procent de 37.25%.

22- Eugen Teodorovici – Invitat la Digi24, senatorul PSD Eugen Teodorovici, ctual ministru al Finanțelor, a vorbit despre măsurile financiare luate de actualul Guvern, printre care şi reintroducerea supraaccizei la carburant: ”La supraacciză, până la final de an, cred că ar fi foarte important ca factorul politic, mai ales partidul nostru de guvernământ şi ALDE, desigur, să facă o analiză şi eu sper din toată inima să se renunţe la o astfel de măsură care nu are cum să aducă niciun beneficiu pentru economia din România. Ne uităm la ţările din jur, care au deja mult mai ieftin combustibilul,ceea ce arată foarte clar că nu a fost o măsură logică.”

Concluzie

Declarația lui Eugen Teodorovici este falsă – deși declarațiile privind creșterea prețurilor la combustibil în România ca urmare a introducerii supra-accizei sunt adevărate, afirmațiile privind faptul că prețurile ar fi mult mai mici în țările din jur sunt exagerate.

23- Gabriela Firea – Gabriela Firea, primarul general al Municipiului Bucureşti, a comentat înainte de Comitetul Executiv Național al PSD (CEx) acţiunile lui Mihai Tudose de a vorbi despre colegi de partid la emisiuni TV: ”Orice coleg care are o nemulţumire sau o supărare cred că trebuie să o afirme întâi în cadrul forurilor de conducere ale partidului şi nu la emisuni televizate. Şi eu am nemulţumiri şi le-am spus de fiecare dată în forurile statutare şi nu m-am dus la emisiuni să spun ce am de afirmat şi ce trebuie să fie reglat şi corectat în interiorul partidului.”

Concluzie

Afirmaţia Gabrielei Firea este falsă. Primarul Bucureştiului şi-a exprimat nemulţumirile legate de colegii de partid la diverse emisiuni TV chiar într-o situație aproape similară, atunci când era vorba despre retragerea sprijinului politic pentru fostul premier Sorin Grindeanu.

24- Varujan Vosganian – Pe 4 octombrie 2017, Varujan Vosganian a declarat într-o postare pe pagina sa de Facebook că: ”Am dat exemplul ouălor nu ca să impozitez cotețele (eu, cât am fost ministru, am redus impozite, nu am crescut sau nu am inventat niciodată un impozit sau o taxă) ci ca să fiu mai bine înțeles.”

Concluzie

Declarația lui Varujan Vosganian este falsă. Cât timp Varujan Vosganian a fost Ministru al Economiei în guvernul Ponta 2 a fost instituit cel puțin un nou impozit. Nu ne-am uitat în detaliu la toate măsurile privind taxele și impozitele din perioada respectivă, dar credem că poate fi o lectură interesantă acest articol din Gândul.

25- Mihai Tudose – Vorbind despre creşterea preţului carburantului, Mihai Tudose a făcut următoarea afirmaţie: ”Cred că ați aflat că au fost niște uragane și că a crescut prețul barilului pe plan mondial, a crescut prețul la energie în toată lumea, ba chiar în România mai puțin.”

Concluzie

Afirmația prim-ministrului Mihai Tudose este falsă. Din datele disponibile la nivelul Uniunii Europene nu se poate concluziona că fenomenele meteorologice din America și, ca o consecință a lor, posibilele creșteri ale prețului barilului, ar fi avut un efect uniform asupra prețurilor.

Cel mai probabil, o analiză la detaliu ar arăta că cele două fenomene au avut consecințe care s-au împletit cu anumite caracteristici ale piețelor sau politici economice locale, rezultând prețuri mai mari, mai mici sau neschimbate.

În continuare, cea mai simplă explicație pentru creșterea prețurilor din România rămâne majorarea accizelor.

26- Liviu Dragnea – Liviu Dragnea s-a alăturat galeriei de politicieni care nu înțeleg de ce s-a scumpit carburantul în condițiile reintroducerii accizei la carburant. Acesta a declarat”Prețul la carburant l-au scumpit companiile, care nu cred că au scumpit din cauza accizei. Atunci când a dat-o jos Guvernul Cioloș, că nu am avut șansa să intrăm în decembrie la guvernare, prețurile nu au scăzut. Deci se pare nu asta influențează. Se pare că influențează alte interese și anume profitul, cu orice preț”.

Concluzie

Afirmația lui Liviu Dragnea este falsă – prețul la combustibil a fost influențat de introducerea/ retragerea/ reintroducerea supraaccizei. Mai mult, acesta prezintă o informație falsă în ceea ce privește cine a luat aceste decizii – toate cele trei modificări la regimul accizelor au fost introduse de guvernele PSD (Ponta și Tudose).

27- Raed Arafat – Duminică, 1 octombrie 2017, Raed Arafat, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a afirmat că: ”Asistăm la un moment istoric, în care pompierii și situațiile de urgență în general sunt considerate de importanță strategică pentru populație și pentru țară. La nivel național, s-au alocat fonduri fără precedent și aici vorbesc de aproape 600 de milioane de euro alocate situațiilor de urgență de către Guvern. Premierul a decis să le aloce din fonduri europene, să ne permită să ne dotăm cu tot ce este nevoie, să eliminăm tot ce este mai vechi de 30 de ani, de 25 de ani, să venim mai aproape și mai eficient de populație”.

Concluzie

Afirmația lui Raed Arafat continuă o serie de afirmații înșelătoare transmise pe parcursul ultimelor luni în ceea ce privește dotarea sistemului de situații de urgență – deși România ar putea beneficia de proiecte de investiții de aproape 600 de milioane de euro în acest domeniu, sumele nu au fost identificate acum și nici nu sunt rodul eforturilor actualului guvern. Guvernul Ponta a semnat Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 prin care au fost obținute aceste fonduri europene. Mai mult, la rectificarea bugetară din septembrie 2017 au fost tăiate și nu alocate sume de bani din bugetul MAI. Afirmațiile acestuia sunt deci false.

28- Călin Popescu Tăriceanu – Discutând despre situaţia scumpirilor de carburanţi după reintroducerea supraacizei, Călin Popescu-Tăriceanu a declaraturmătoarele: ”Eu nu am văzut nicio scumpire la carburant, au fost câteva creşteri de preţuri sau scăderi de preţuri. Sunt diferenţe foarte mari de până la 10% [între benzinării sau localităţi]”.

Concluzie

Declaraţia lui Călin Popescu Tăriceanu este falsă. Deşi se pot observa creşteri şi scăderi de preţ, cifrele arată o scumpire evidentă a carburantului.

29- Gabriela Firea – Primăria Generală a Municipiului București a pus pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București un proiect de rectificare a bugetului local. În urma criticilor apărute, Primarul general, Gabriela Firea, a afirmat printr-un comunicat de presă: ”Observ cu mahnire ca orice discutie despre bugetul Municipalitatii este abordata exclusiv din punct de vedere politic, adversarii nostri fiind obsedați să demonstreze incapacitea actualei administrații prin prezentarea trunchiată și tendențioasă a unor cifre din buget. Chiar acum doua saptamani, specialistii PMB au mai explicat, in cadrul altei sedinte de consiliu, ca, potrivit rectificarii bugetare, s-au acordat bani pentru domeniile prioritare, cum ar fi fonduri destinate copiilor cu dizabilitati, bani pentru spitale, RADET, RATB, parcaje etc. Si atunci, in loc de obiectii constructive sau eventuale amendamente propuse de reprezentantii partidelor din cadrul CGMB, s-au lansat doar acuzatii nefondate si a trebuit sa demontam aceste informatii false, potrivit carora s-ar taia fondurile alocate pentru scoli si grădinite.

Concluzie

Afirmația Gabrielei Firea este falsă. Potrivit minutei publicate pe site-ul primăriei, niciunul dintre consilieri (de la putere sau din opoziție) nu a adus acuzații nefondate și false privind tăierea unor bani de la școli și grădinițe de acuzație.

30- Adrian Țuțuianu – După ce Ministerul Apărării Naționale a dat un comunicat de presă prin care anunța amânarea plății unor drepturi salariale, ministrul de resort, Adrian Țuțuianu, și-a dat demisia ca urmare a scandalului creat din cauză că nu ar mai fi bani pentru plata cheltuielilor de personal în armată. Ministerul Finanțelor Publice și premierul au dat asigurări că sunt bani și că sume în plus vor mai fi alocate în urma iminentei rectificări bugetare. Ministrul Țuțuianu însuși a declarat: ”Toată lumea a înțeles că nu sunt bani. Realitatea nu este aceasta. Bani sunt!”.„MApN are un buget și execuția generală a bugetului, până la această oră, este de 39,5%. În ceea ce privește drepturile de personal, execuția bugetară e de 72,71%. Chestiunea de care ne-am lovit este una de natură tehnică, respectiv trecerea din trimestrul 4 în trimestrul 3 a unor sume de bani care să ne permită plata tuturor drepturilor salariale la data de 15”, a adăugat Țuțuianu.

Concluzie

Afirmația ministrului demisionar Țuțuianu este falsă – la acel moment, problema plății cheltuielilor de personal din MApN nu era doar una tehnică, ci, în absența unei rectificări bugetare, ce va presupune probabil alocări suplimentare pentru acest capitol în detrimentul altora, chiar nu mai există bani pentru a plăti militarii până la sfârșitul anului 2017 pe actuala Lege a Bugetului de Stat.

31- Mihai Tudose – În ideea creșterii nivelului accizei la carburant din toamna lui 2017, deși o supra-acciză introdusă anterior a fost eliminată în ianuarie 2017 prin prevederile Noului Cod Fiscal, premierul Mihai Tudose a făcut următoarea declarație: ”Încercăm să punem lucrurile la loc. Când am scos acciza, preţul la pompă n-a scăzut. Încercăm s-o punem la loc. Dacă creşte preţul la pompă, o să avem o altă discuţie cu companiile distribuitoare şi producătoare (…) Noi am scos acciza nu ca să le facem lor profit, ci ca să încercăm să ducem preţul mai jos. N-a funcţionat, o punem la loc.”

Concluzie

Declarația lui Mihai Tudose este falsă. Eliminarea supra-accizei a dus la o scădere imediată a prețului combustibilului la pompă.

32- Lia Olguța Vasilescu – În cadrul dezbaterilor parlamentare din cadrul ”Orei Premierului” din 4 septembrie 2016, Ministrul Lia Olguța Vasilescu a sugerat că deficitul fondului de pensii nu este un lucru nou, fiind o situație obișnuită încă din 1989. Aceasta s-a întrebat, astfel, retoric: ”Ați vorbit aici despre deficitul la Fondul de Pensii. Păi când după 1989 nu a fost deficit la Fondul de Pensii?”

Concluzie

Afirmația Ministrului Lia Olguța Vasilescu este falsă – deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat nu este neapărat o obișnuință.

Așa cum reiese din tabelul de mai sus, abia din 2008 încep să vină subvenții de la bugetul de stat pentru a acoperi deficitul fondului de pensii.

33- Mihai Tudose – Deși au negat în permanență existența oricărei discuții privind eventuale modificări ale Pilonului II de pensii, membri ai guvernului României au făcut săptămâna trecută o serie de declarații prin care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la randamentul acestuia. Astfel, reținem declarația premierului Mihai Tudose: ”Este vorba despre luarea unei decizii. S-a constatat că randamentul de la Pilonul I, care are ca reper salariul mediu, este mult mai mare decât randamentul de la Pilonul II.”

Concluzie

Declarația premierului Mihai Tudose este falsă. Este o greșeală elementară să încerci să vorbești despre randamentul Pilonului I și să-l compari cu cel al  Pilonului II. Dacă, prin absurd, acest lucru ar avea sens, vedem că Pilonul II funcționează foarte bine în România: din analiza pe ultimii 15 ani a celor de la Better Finance rezultă că  Pilonul II de la noi a avut cel mai bun randament din Uniunea Europeană.

34- Tudorel Toader – În urma declarațiilor privind modificarea legilor Justiției, din data de 23 august 2017, care au stârnit reacții controversate din partea societății civile, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a adus niște clarificări din care reținem”Este adevărat că eu, ca ministru al Justiției, puteam foarte simplu ca propunerile de modificare pe care le-am formulat să le inserez în proiectul de lege, să le trimit la CSM, dumneavoastră, societatea nici să nu cunoască acest lucru, după care să aflați conținutul, să vă vedeți în fața unui fapt împlinit. Asta e tehnica, asta e regula. Așa ați văzut de fiecare dată. Ai proiectul de lege, avizare, modificări, îl pui pe circuit și îl trimiți la Guvern și Parlament.”

Concluzie

Declarația lui Tudorel Toader este falsă. Dacă ar fi acționat conform principiului enunțat în declarație, ministrul Justiției ar fi încălcat legile 52/2003 și 24/2000, trecând astfel peste procedura de transparență decizională și continuând (în consecință) un obicei contrar principiilor democratice, folosit prea des în elaborarea legilor din țara noastră, obicei recunoscut și de către Tudorel Toader.

35- Lia Olguța Vasilescu – În contextul știrii conform căreia Mark Zuckerberg, fondatorul rețelei de socializare Facebook, și-a anunțat intenția de a-și lua două luni de concediu după nașterea celei de a doua fiice, Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii și Justiției Sociale, a postat pe contul personal următorul comentariu: ”Dacă era român și trebuia să îi dam 85 la sută din venituri, lunar, ca indemnizație de paternitate, înainte de apariția OUG, faliment scria pe noi!”

Concluzie

Declarația Liei Olguța Vasilescu este falsă. Modalitatea de calculare a indemnizației pentru creșterea copilului este una care nu se raportează la veniturile obținute din dividende pentru afacerile părinților.

Veniturile din dividende ale acționarilor unor companii nu trebuie confundate cu veniturile din activități independente, căci, dacă ar fi fost să fie așa, probabil și milionarii României ar fi reușit să falimenteze statul după acest algoritm. Mark Zuckerberg deține aproximativ 410 milioane de acțiuni la Facebook, ceea ce îl situează pe locul 5 în clasamentul Forbes privind cei mai bogați oameni din lume, cu o avere estimată la 56 miliarde de dolari.

36- Primăria Municipiului București (condusă de PSD) – Într-un comunicat remis de Primăria Municipiului București cu privire la problema desființării imobilului Cathedral Plaza, avem următoarea precizare”Municipiul Bucuresti nu are competențe în ceea ce privește demararea procedurilor pentru demolarea Cathedral Plaza. Atribuțiile privind avizarea desființării imobilului revin exclusiv Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și proprietarului Cathedral Plaza.”

Concluzie

Comunicatul PMB conține afirmații false: PMB nu doar că poate, ci este obligată să inițieze demersurile privind desființarea Cathedral Plaza, ea având, urmare a hotărârilor judecătorești definitive, drepturi reale asupra construcției și putându-se adresa, în condițiile legii, respectivei Comisii pentru obținerea avizului.

37- Liviu Dragnea – După o ședință a coaliției de guvernare din 10 iulie, Liviu Dragnea, președintele PSD și președintele Camerei Deputaților, a fost întrebat cât va fi salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2018. Acesta a răspuns”1.550 de lei. Cu salariul minim, și vreau să repet această valoare, nu va fi impus de guvern salariul minim de 2.000 de lei. Nu există așa ceva. Probabil dintr-o greșeală s-a tot rostogolit asta în spațiul public. Noi avem în program 1.450 în 2017, 1.550 anul viitor și 1.650, 1.750. La anul, poate printr-o nouă prezentare a sistemului de impozitare, salariul brut să fie egal cu cheltuiala totală a angajatorului, ceea ce înseamnă două noțiuni diferite. Dar, salariul minim, așa cum îl știe toată lumea, va crește cu 100 de lei.”

Concluzie

Declarația lui Liviu Dragnea este falsă, pentru că:

  1. Președintele PSD s-a bazat pe programul de guvernare al guvernului Grindeanu atunci când a făcut declarația de ieri, 10 iulie, respectiv pe un document care nu mai este în vigoare. În acest vechi document se regăsește valoarea de 1.550 de lei, dar acesta a fost înlocuit cu noul program de guvernare, cel aprobat de Parlament odată cu învestirea Cabinetului Tudose.
  2. Valoarea salariului minim de 2.000 de lei în 2018 a apărut în spațiul public chiar din programul de guvernare al Cabinetului Tudose, unde ea apare explicit, și nu „probabil dintr-o greșeală”, așa cum afirmă liderul PSD.

38- Bogdan Stan – Șeful Fiscului, Bogdan Stan, a susținut vineri seara o conferință de presă cu privire la activitatea ANAF, după o întâlnire cu premierul. Acesta a afirmat că: ”În momentul de față sistemul IT al ANAF e învechit, avem servere din 1999, în ultimii ani nu s-a facut nicio investitie (…). Anii precedenți au existat sume pentru a investi în sistemul informatic, dar nu s-a luat nicio decizie. Sunt folosiți doar 3% din banii destinați investițiilor.”

Concluzie

Afirmațiile lui Bogdan Stan cu privire la faptul că în ultimii ani nu s-ar fi făcut nicio investiție la ANAF în ceea ce privește dotările hardware și software sunt false – între anii 2014-2016 au fost atribuite contracte de peste 200 de milioane de lei. Mai mult, de la preluarea mandatului acestuia (el a fost numit prin Decizia nr. 59 a Prim-Ministrului din 13 ianuarie 2017), a fost lansată o singură licitație deschisă în acest domeniu, pentru servere necesare sistemului vamal.

39- Liviu Pop – Liviu Pop, fostul ministru al Educației și Cercetării, a fost invitat în cadrul emisiunii În fața ta de la Digi 24, unde a declarat”Educația e gratuită conform Constituției. În fapt, cineva trebuie să asigure această gratuitate. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, copilul nu plătește nimic.”

Concluzie

Declarația lui Liviu Pop este falsă. Părintele nu este integrat în mecanismul de asigurare a gratuității învățământului de stat, acest lucru aflându-se în atribuția statului, din perspectivă legală.

Din păcate însă, realitatea ne arată că, în unele cazuri (de pildă „fondul clasei”), părinții asigură resursele financiare pe care statul ar fi trebuit să le asigure prin finanțarea de bază prevăzută prin Legea Educației naționale. Aceeași lege în care, la art. 8, se menționează o alocare anuală din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale de minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, o obligație asumată de stat care nu a fost respectată niciodată de la publicarea legii.

40- Liviu Dragnea – În perioada care a precedat moțiunea de cenzură împotriva guvernului PSD, au existat o serie de discuții între grupurile parlamentare ale PSD și ALDE cu cel al UDMR. În acest context, în spațiul public au apărut informații privind discutarea într-un ritm mai alert a cel puțin două inițiative legislative de interes pentru UDMR, în schimbul susținerii UDMR la moțiune. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat despre aceste proiecte că: ”Nu au fost făcute azi-noapte sau azi dimineaţă, sunt legi ca multe altele care sunt în procedură parlamentară de o perioadă de timp, iar acum le-a venit rândul.”

Concluzie

Declarația lui Liviu Dragnea este falsă – chiar dacă celor două proiecte legislative depuse de UDMR ”le-ar fi venit rândul”, acestea nu par a fi fost legi ca toate celelalte având în vedere faptul că pentru inițiative legislative mai vechi decât ele procesul legislativ este întârziat. Mai mult, la inițiativa legislativă aflată în Senat, termenul pentru depunerea rapoartelor din comisiile de specialitate a fost devansat.

41- Sorin Grindeanu – Sorin Grindeanu a mers, sâmbăta trecută, la sediul PSD Timiş, la două zile după ce a fost exclus din PSD prin decizie a Comitetului Executiv Național al formațiunii. Întrebat de presă dacă a venit să se reînscrie în partid, Grindeanu a lăsat să se înțeleagă că motivul pentru care nu se reînscrie chiar atunci în partid este acela că decizia de excludere nu ar fi fost transmisă de la centru. Conform News.ro, la întâlnirea cu membrii și susținătorii PSD Timiș, premierul a declarat”Am fost, sunt şi voi fi membru în acest partid, nu am schimbat partidul, nu vreau şi nu pot. Sunt pesedist şi punct. Nu poate să mă dea Liviu Dragnea afară ori de câte ori vrea. Organizaţia pe care o conduc consideră că sunt membru şi, aşa cum spuneam, am venit să văd pulsul organizaţiei Timişoara, pe care o conduc. (…) De altfel, domnii au cam uitat să trimită actele cu excluderea mea din partid. Din punctul meu de vedere, nu are cum să mă excludă vreodată Liviu Dragnea, că nu mă poate exclude el de câte ori mă pot eu reînscrie.”

Concluzie

Declarația lui Grindeanu este falsă. Dacă ne uităm la statut, el nu se putea reînscrie în PSD sâmbătă, când a mers la organizația județeană Timiș, al cărei membru a fost până la decizia CEx, și nici nu se poate reînscrie în partid mai devreme de un an cu respectarea statului formațiunii. Implicit, nu se poate reînscrie în partid atât de ușor „de câte ori va fi exclus”, statutul punând explicit acea condiție a trecerii unui an de la decizie.

42- Tudorel Toader – Luni, 12 iunie 2017, ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a vorbit despre stadiul în care se află legile justiţiei: ”Pachetul de legi privind justiţia este finalizat. Cel mai probabil, săptămâna aceasta, voi prezenta în liniile directoare modificările substanţiale, îl voi transmite la Guvern, Guvernul, probabil, sper eu, şi-l va însuşi şi îl vom transmite la Parlament. Potrivit programului de guvernare, Ministerul Justiţiei trebuie să iniţieze proiectul de lege pentru modificarea legilor justiţiei în cursul lunii iunie 2017.”

Concluzie

Declarația lui Tudorel Toader este falsă. Programul de guvernare nu conține niciun termen pentru inițierea proiectelor pentru modificarea legilor justiției.

Notă: Înaintea verificării, ministrul Tudorel Toader a fost contactat de către redacția Factual, pentru a preciza unde se menţionează mai exact termenul privind inițiarea modificării legilor justiției, răspunsul fiind același: în programul de guvernare, la capitolul despre justiţie.

43- Sorin Grindeanu – Miercuri 14 iunie 2017, Comitetul Executiv al Partidului Social Democrat a hotărât retragerea sprijinului politic acordat la începtului anului 2017 Guvernului Grindeanu. În acest context, premierul în funcție, Sorin Grindeanu, a declarat”Toată echipa guvernamentală a fost nominalizată și făcută de domnul Liviu Dragnea. N-aș mai accepta așa ceva.”

Concluzie

Declarația lui Sorin Grindeanu este falsă, dacă ne uităm chiar la afimațiile pe care acesta le-a făcut în trecut.

La momentul desemnării, Sorin Grindeanu afirma că a participat la stabilirea componenței echipei de miniștri. Mai mult, aflat lângă el, Liviu Dragnea a spus că cel puțin cinci nume din Cabinet au fost alese chiar de Grindeanu, lucru pe care el nu doar că nu l-a contrazis, ci l-a și întărit, dând exemplul celor doi foști colegi de-ai săi din Ministerul Comunicațiilor pe care i-a adus și în noua echipă, la acel moment aflată în stadiul de propunere și aşteptând votul de investitură.

Ulterior, în momentul în care i-a fost retras sprijinul politic, Grindeanu a afirmat că „toată” echipa Cabinetului său a fost facută de Dragnea.

44- Gabriela Firea – Primarul general al Municipiului București, Gabriela Firea, a făcut o serie de declarații cu privire la conflictul din 8 iunie 2017 care a avut loc la Primăria Generală a Municipiului București (PMB), când un grup de cetățeni a dorit să intre la ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB), din care reținem:Jurnalist: Dar aveau dreptul să participe la ședință? Erau înscrise pe listă persoanele respective?Gabriela Firea: Sub nicio formă, pentru că dacă ar fi avut dreptul erau pe acea listă, așa cum au intrat practic cei 30 și ceva de cetățeni din București și au luat loc în sala de ședință. Ceilalți care nu s-au înscris au venit doar să facă scandal (…)

Concluzie

Afirmația Gabrielei Firea este falsă. Cetăţenii au dreptul de a participa la şedinţele CGMB şi cel puțin o parte dintre cei care au încercat să asiste la ședința de joi au respectat procedura impusă prin regulament, respectiv au solicitat în scris să participe.

Pe de altă parte, nici în teorie, în regulamentul de organizare și funcționare a instituției, și nici în practică – cel puțin în cazul ședinței de joi, 8 iunie – nu există și nu a existat o procedură transparentă care să indice modul în care solicitarea unui cetățean de a participa la ședință este procesată de organizatorii ședinței, totul oprindu-se, atât în regulament, cât și în fapt, la momentul la care cererea ajunge la Secretarul Municipiului București.

45- Liviu Dragnea – Deficitul bugetar de 3% şi depăşirea sa este un subiect care a tot apărut în presă în ultimele zile, ca urmare a unui avertisment transmis României de către Comisia Europeană. În această dispută, liderul PSD, Liviu Dragnea, a avut următoarea poziție”Când state mari au sărit peste deficitul de 3%, nu a fost nicio reacție de la Comisia Europeană. În România, când nici măcar nu se pune problema să depășim deficitul de 3%, ne tot arată cartonașe galbene sau ne atenționează. Programul de guvernare va fi pus în practică, deficitul nu va fi depășit. În schimb, vrem să fim lăsați să dezvoltăm România. Toate aceste semnale, care sunt date, bazate nu știu pe ce, din punctul meu de vedere, sunt profund incorecte, cele care vin de la Comisia Europeană. Nu cred că așa trebuie procedat cu un stat membru, chiar dacă este vorba de România.”

Concluzie

Consultând informațiile de mai sus, este evident că procedura în cazul riscului de deficit excesiv nu este ieşită din comun şi nu reprezintă o excepţie severă îndreptată împotriva României, astfel că declarația domnului Dragnea este falsă. Avertismente timpurii au fost adresate, după cum am arătat, şi altor state.

Mai mult, ieșind puțin în afara analizei legate strict de procedurile în caz de deficit excesiv, nu putem spune că din cauza acestora o țară se poate sau nu dezvolta. Pentru obiectivul Factual este suficient să observăm că:

  • există țări dezvoltate care nu au deficite (Germania, Olanda)
  • există țări dezvoltate care au deficite (SUA, Franța)
  • există țări mai puțin dezvoltate care au deficite (Grecia, România)
  • există țări mai puțin dezvoltate care nu au deficite (Belarus)

46- Sorin Grindeanu – Sorin Grindeanu a remis, marți 16 mai 2017, un comunicat de presă în care precizează:
”Rata șomajului se află la un minim istoric de după 1989.”

Concluzie

Declarația lui Sorin Grindeanu este falsă. Potrivit datelor oficiale, rata șomajului nu se află la un minim istoric (după anul 1989), așa cum a afirmat Grindeanu.

47- Ilan Laufer – Ilan Laufer, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, a făcut următoarea afirmaţie legată de creşterea investiţiilor străine directe :”În primele două luni ale anului 2017, investiţiile străine directe au crescut cu 85% în comparaţie cu primele două luni din 2016. Investitorii străini au încredere în programul de guvernare.

655 mil euro vs 354 mil euro
(sursa BNR)
#programuldeguvernare”

Concluzie

Declarația lui Ilan Laufer este falsă. Nu doar că investițiile străine nu au crescut cu 85%, ci chiar au scăzut. Mai mult, din aceste date, așa cum le folosește Ilan Laufer, nu se pot trage niciun fel de concluzii și nu se pot face niciun fel de legături între programul de guvernare și apetitul investitorilor străini pentru România.

P.S: Autorul declarației și-a editat informația de trei ori de la postare, cea mai recentă editare având loc la 5 zile după declarația inițială, dovadă că și Ilan Laufer și-a dat seama de erorile pe care le-a comis.

48- Călin Popescu Tăriceanu – Invitat la emisiunea Punctul de întâlnire de la Antena 3, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a făcut următoarea afirmație, încercând să explice de ce primele două luni ale anului au adus încasări mai mici la buget decât cele estimate”Programul de guvernare în baza căruia am stabilit aceste măsuri se bazează pe o serie de  calcule economice amănunţite, la virgulă. Sigur că au intervenit anumite lucruri care ne-au dat anumite, mici planuri peste cap: decizia guvernului Cioloș de a introduce de la 1 ianuarie 2017 TVA-ul redus, de a anula taxa pe stâlp, de a anula acciza, a însemnat (sic!) un anumit minus de venituri.”

Concluzie

Afirmația lui Călin Popescu Tăriceanu este falsă – reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp și anularea supra-accizei la carburanți nu au fost decizii ale Guvernului Cioloș, ci este vorba despre prevederi existente în Codul fiscal adoptat în anul 2015, în Parlamentul României, ca urmare a unei inițiative a Guvernului Ponta pe care Tăriceanu însuși a salutat-o la momentul adoptării și pe care, evident, autorii programului de guvernare o puteau prevedea.

49-  Lia Olguța Vasilescu – Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii și Justiției Sociale, a fost invitată la emisiunea Sinteza zilei, de la Antena 3, din data de 5 aprilie 2017, unde a declarat”În momentul în care am fost reținută 24 de ore am fost întrebată de personalul respectiv cu cine vreau să stau în cameră. Și-am spus <<nu știu>>, adică nu pot să aleg pentru că nu știu cine este aici. Și mi-au spus <<stați liniștită, doamnă, că toate sunt intelectuale>>.  Închisorile sunt pline de intelectuali.”

Concluzie

Declarația Liei Olguța Vasilescu este falsă. Interpretând termenul de intelectuali prin persoanele cu studii superioare încarcerate în închisorile din România, observăm că, în prezent, din totalul persoanelor încarcerate, doar 4,28% sunt persoane cu studii superioare.

50- Grațiela Gavrilescu – Aflată la Bistrița Năsăud, Grațiela Gavrilescu, vicepremier și ministru al Mediului în Cabinetul Tudose, s-a răstit la jurnaliști într-o conferință de presă pe tema sistemului de gestionare a deșeurilor în județ. Reținem următorul fragment din dialogul avut cu jurnaliștii:

”G.G.: Cred că trebuie să încercăm să fim optimiști și să nu mai aruncăm așa (cu critici, n.r.).
Jurnalist: Trebuia acum cinci ani să fim optimiști!
G.G.: Cred că nu eram niciunul dintre noi acum cinci ani…
Jurnaliști: Ba da!
G.G.: Eu nu eram!”.

Concluzie

Grațiela Leocadia Gavrilescu a fost ministru al Mediului, într-o perioadă în care problema deșeurilor ar fi putut fi în mod cert mai bine gestionată la nivel central și local, pentru a evita situația actuală, cu patru proceduri de infringement deschise pe această temă. Totodată, din 2004 și până acum, Grațiela Gavrilescu a fost în permanență în Parlament, în ultimii ani chiar „la putere”, iar preocupările sale au atins și chestiuni de mediu, însă nu și problematica deșeurilor.

Cu toate acestea, însă, este imposibil de verificat declarația punctuală referitoare la faptul că Grațiela Leocadia Gavrilescu nu a avut „acum cinci ani” mecanismele necesare influențării deciziilor în ceea ce privește problema gestionării deșeurilor. În mod cert le-a avut acum aproape trei ani, timp de un an, cât a fost ministru al Mediului, însă responsabilitatea atunci era împărțită între titularul portofoliului de Mediu și cel al Fondurilor Europene, cu atribuții distincte dar care depindeau unele de altele.

În același timp, este imposibil de spus că un deputat avea sau nu avea pârghiile necesare pentru a influența decizia în chestiunea deșeurilor, chiar dacă partidul ei a fost și reprezentat în Guvern, dar și în opoziție în această lungă perioadă. În teorie, parlamentarii au mijloace de a influența deciziile Cabinetului, dar în practică acestea sunt complet dependente de alianțele politice de moment.

Astfel, verdictul privind afirmația Grațielei Leocadia Gavrilescu este „imposibil de verificat”.

Ne vom opri aici cu acest TOP pentru a nu risca să vă plictisim. Evident, numărul minciunilor debitate de membrii coaliției PSD-ALDE sunt infinit mai mare.

Sursa: factual.ro

Pactul SECRET Dragnea-Netanyahu – Israelul, gata să suporte financiar impactul ieșirii României din UE și să garanteze parteneriatul strategic cu SUA.

Ești pregătit ca România să părăsească Uniunea Europeana? PARTICIPĂ LA SONDAJ!

 

Îți place dacnews.net? Urmărește-ne știrile și pe Facebook! Click AICI!

REȚINE! Un popor fără cultură și educație este un popor lipsit de libertate!

 

loading...

About dacnews

Check Also

BREAKING Liviu Dragnea a pierdut funcția de președinte al Camerei Deputaților

PNL va cere Secretariatului general al Camerei Deputaților să trimită la Monitorul Oficial hotărârile de …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

google-site-verification: googlea11d5d961ce82f26.html
%d blogeri au apreciat: